SEO Tehnic

Home Ghid SEO SEO Tehnic

Pe larg, SEO tehnic este un proces care asigura ca un website indeplineste toate rigorile tehnice impuse de motoarele de cautare, cu scopul de imbunatatire a traficului organic. Acest capitol contine elemente importante, precum crawling, indexare, randare, dar si numerosi alti factori care asigura o buna functionare a website-ului. La un nivel minim de imbunatatiri tehnice, Google si alte motoare de cautare trebuie sa poata gasi, crawla si indexa site-ul tau fara probleme, insa asta nu este tot. In prezent, un website trebuie sa beneficieze de securizare, de optimizare pentru dispozitive mobile, sa se incarce rapid, sa aiba implementate meta date si multe altele, pe care le vom descoperi impreuna.

Sitemap-ul

Sitemap-ul, dupa cum ii spune si numele, este o “harta a site-ului”, mai exact este o lista cu toate paginile din site care sunt gata pentru a fi descoperite si indexate de catre motoarele de cautare.

exemplu de sitemap

Conform Google, anumite categorii de site-uri vor beneficia mai mult de pe urma unui sitemap:

  • Site-uri mari, cu zeci de mii de pagini
  • Site-uri noi, cu foarte putine backlinkuri
  • Site-uri care contin pagini fara linkuri interne
  • Site-uri cu multe fisiere media (galerii de imagini, video-uri etc)

Asadar, ai mereu nevoie de un sitemap? Raspunsul este DA, chiar si daca ai un site mic, deoarece prezenta acestei harti ajuta la indexarea mai rapida a site-ului, mai ales in cazul celor noi. Mai mult, un sitemap contine cateva informatii aditionale, precum atributul lastmod – adica data la care a fost updatata ultima data o pagina – astfel incat crawlerii sa stie cand pagina trebuie sa fie scanata din nou.

De regula, poti gasi adresa unui sitemap fie in fisierul robots.txt, fie adaugand la URL-ul domeniului “/sitemap.xml”. Pentru a instiinta motorul de cautare Google de noul tau sitemap, va trebui sa il adaugi in Google Search Console, la sectiunea Sitemaps/Add a new Sitemap. In plus, este important ca in Sitemap sa se regaseasca si imaginile din site, care pot fi indexate astfel mai repede in Google Images.

Exemplu add a new sitemap

Ce inseamna mobile-friendly?

Inca de ceva timp, Google a inceput sa ceara din ce in ce mai mult website-urilor sa fie mobile friendly. Acest termen s-a schimbat insa de-a lungul anilor, mai ales in ce priveste design-ul si programarea site-urilor. 

In termeni generali, mobile friendly se refera la faptul ca un site “se descurca” cu brio pe dispozitivele mobile, cum ar fi telefoanele si tabletele. Exista, de asemenea, o terminologie mai vasta in acest sens, care cuprinde mobile first, design responsive, adaptive design etc. 

Mobile first indexing

Incepand cu 2019, Google a introdus indexarea mobile-first, lucru care inseamna ca majoritatea site-urilor sunt scanate si indexate intai pentru varianta de mobil, fata de cea desktop. Este esential in procesul de Optimizare SEO ca site-ul tau sa fie mobile friendly. Acest lucru presupune:

  • Un layout responsive
  • Meniuri usor de navigat pe dispozitive mobile
  • Imagini compresate
  • Fara pop-up-uri agresive
  • Fonturi usor de citit

Daca ai un website si nu stii daca acesta este mobile friendly, il poti testa folosind acest tool gratuit de la Google, sau poti consulta Google Search Console, la sectiunea Mobile Usability.

Din fericire, majoritatea programatorilor si dezvoltatorilor de platforme stiu deja acest lucru, astfel ca daca alegi o tema buna de WordPress, sau orice alt CMS, aceasta va veni deja optimizata. Cu toate acestea, exista un factor de mobile SEO la care va trebui sa fii atent, si anume page speed.

Viteza de incarcare

Viteza de incarcare (page speed) este unul dintre cele mai importante aspecte ale SEO tehnic. Nimeni nu isi doreste sa astepte mai mult de cateva secunde pentru ca o pagina sa se incarce. Mai mult, viteza de incarcare este si un factor de ranking confirmat.

Exista numeroase instrumente care te pot ajuta sa masori viteza de incarcare, oferind sfaturi pretioase despre cele mai comune probleme intalnite. Dintre acestea, cel mai cunoscut este:

Pagespeed insights

Cum se masoara viteza unui site

Sa ne uitam insa care sunt cele mai bune metode pentru a mentine viteza de incarcare la un nivel satisfacator:

Folosirea unui serviciu de web hosting de calitate

Web Hostingul este un factor de prim rang in determinarea vitezei de incarcare. Daca hostingul are un server response time slab, atunci nu vei avea ce face, chiar daca site-ul este bine optimizat. Desigur, nu trebuie sa te ingrijorezi in privinta milisecundelor, dar nici sa te astepti la minuni daca lucrezi cu o companie de hosting unde platesti 50 de bani pe luna.

De asemenea, daca lucrezi pe plan international, este bine sa te asiguri ca locatia serverului este cat mai aproape de audienta pe care o targetezi. De exemplu, daca vrei sa vinzi pe piata din SUA, alege un server din acea zona, nu unul din Germania.

Implementarea caching-ului

Caching este un proces in care anumite parti ale unei pagini sunt retinute (fie de catre serverul tau, fie de catre browserul unui utilizator) cu scopul de a se incarca mai rapid la revizitarea site-ului. Prin urmare, exista doua tipuri de caching:

  • Browser caching – atunci cand informatiile sunt retinute in browserul utilizatorului. Pentru acest lucru poti folosi plugin-uri precum WP Rocket sau W3 Total Cache.
  • Server Caching – Este mai eficient, fiind furnizat de catre serviciul de hosting.

Limiteaza script-urile third-party

Anumite script-uri third party pe care le folosesti pe website pot adauga la timpul de incarcare. Acestea includ diverse pluginuri de Worpress, scrpit-uri de analytics si remarketing, servicii de comentarii (cum ar fi Disqus), widgeturi de Chatbots etc. Desigur, acest lucru nu inseamna ca nu le poti folosi, insa este bine sa te limitezi la un numar de pluginuri, mai ales pentru site-uri in WordPress, sau sa amani activarea acestora, astfel incat sa se incarce dupa cateva secunde sau doar daca utilizatorul da scroll mai jos intr-o pagina. 

Folosirea de CDN-uri.

CDN-urile (Content Delivery Network) sunt tool-uri care accelereaza transferul de resurse, gratie caching-ului. Fata de server caching, acestea acceseaza alte servere, mult mai apropiate de utilizator decat serverul de origine, cu scopul de a mari viteza de transfer pentru imagini sau fisiere din tema site-ului: CSS, Javascript etc.

Core Web Vitals

Core Web Vitals sunt un set de metrici standardizati de catre Google, care ajuta dezvoltatorii de website-uri sa inteleaga cum functioneaza o pagina din perspectiva utilizatorilor. Astfel, core web vitals identifica experienta utilizatorilor prin generarea unui scor pentru trei dintre domeniile de interes:

  • Performanta de incarcare a unei pagini (Page loading performance)
  • Usurinta de interactiune (Ease of interaction)
  • Stabilitatea vizuala a paginii din perspectiva utilizatorului (Visual Stability)

Fiecare dintre acesti factori ofera o perspectiva asupra modului in care diverse elemente isi pun amprenta pe felul in care interactioneaza utilizatorii cu un website. Exista trei astfel de metrici de maxima importanta:

Largest Contentful Paint (LCP)

Acest metric se refera la viteza de redare a celor mai vizibile elemente ale paginii, precum imagini, blocuri de text, fundalul, bannere etc. Timpul ideal de incarcare pentru acestea nu ar trebui sa depaseasca 2,5 secunde.

Cumulative Layout Shift (CLS)

Daca ai un website, trebuie sa te asiguri ca utilizatorii pot interactiona cu usurinta cu butoanele si linkurile prezente in pagina. Acest metric masoara toate linkurile si butoanele care isi schimba pozitia in pagina dupa incarcarea acesteia. 

Practic, acest metric determina daca anumite elemente din spatiul vizibil isi schimba pozitia intre doua frame-uri de redare. Pe scurt, atunci cand diverse butoane, texte sau bannere se muta in susul sau in josul paginii, mai ales cand utilizatorul doreste sa parcurga continutul din pagina.

First Input Delay (FID)

Orice utilizator online isi doreste pagini care se misca rapid si cu care poate interactiona imediat. Acest metric masoara raspunsul dintre momentul in care utilizatorul interactioneaza cu un element de pe pagina si momentul in care pagina raspunde (input delay). Ca exemplu, cand un utilizator isi doreste sa caute un produs in campul de search. FID masoara evenimente precum clickuri si apasari ale tastelor. Se considera ca un FID bun ar trebui sa fie sub 100 de milisecunde (0.1 secunde).

Exemplu de Web Core Vitals

Dupa ce sunt analizati toti acesti metrici Core Web Vitals, se acorda un Page Performance Score, care variaza intre peste 90 (bun), 50-90 (necesita imbunatatiri) si sub 50 (slab). Page Performace Score-ul poate fi analizat atat cu Pagespeed Insights, cat si cu Google Search Console, care ofera detalii privind cei trei metrici discutati mai sus.

Redirecturi

Ce sunt redirecturile?

Un redirect este un mod de a trimite atat utilizatorii, cat si motoarele de caurate, de la un URL pe care acestia l-au introdus la un altul diferit. De ce ar face cineva acest lucru? Ei bine, exista cateva motive bine intemeiate pentru care redirecturile sunt semnele unei bune practici SEO, atunci cand sunt corect folosite.

In ce situatii se folosesc redirecturile?

Pentru a evita continutul duplicat

In cele mai multe cazuri, redicrecturile se folosesc pentru a evita continutul duplicat. Desigur, pentru acest lucru se poate folosi si atributul canonical, despre care vom discuta imediat, insa exista anumite instante in care redirectionarea este cea mai buna metoda de lucru. 

De exemplu, in cazul site-urilor vechi, care foloseau protocolul HTTP, atunci cand s-a facut trecerea la HTTPS s-a folosit un redirect 301 catre noua versiune. La fel si in cazul domeniilor cu www, cand s-a facut trecerea la non-www.

Pentru a directiona URL-uri cu slash la final catre cele fara slash

Atunci cand utilizatorii introduc o adresa URL in browser, cel mai probabil nu adauga un slash “/” la final. Atunci cand un browser face acest lucru automat, acest lucru se intampla din cauza redirecturilor. Cu toate acestea, exista o confuzie legata de URL-urile cu slash la final si cele fara slash. Care este diferenta?

John Muller, Search advocate pentru Google, explica cel mai bine acest lucru. El spune ca slash-ul de la final nu conteaza, atunci cand este pus pe domeniu, direct in root. Adica, www.exemplu.ro este la fel ca www.exemplu.ro/. In schimb, pentru paginile de categorie, sau sub pagini ale domeniului, acel slash de la final este interpretat ca o alta pagina, ducand la continut duplicat. Astfel, www.exemplu.ro/pagina nu este la fel ca www.exemplu.ro/pagina/, astfel ca va fi necesar un redirect de la o versiune la cealalta.

Pentru a redirectiona URL-uri cu extensii de fisier

In anumite cazuri, un URL poate avea o extensie, precum .html, .php etc. De aceea, pentru a conduce utilizatorii catre versiunea corecta a paginii, se vor folosi redirecturi. Astfel, pentru www.exemplu.ro/pagina.html se va face un redirect catre www.exemplu.ro/pagina

Pentru a redirectiona URL-uri cu litere de tipar

URL-urile sunt case sensitive, adica un URL cu litere de tipar este diferit de acelasi URL, dar cu litere mici. Prin urmare, pentru cazurile in care avem www.exemplu.ro/PAGINA, se va face un redirect catre www.exemplu.ro/pagina, pentru a evita continutul duplicat.

Pentru a pastra link juice-ul si traficul unui URL vechi

Exista situatii in care poti avea o pagina pe site, care beneficiaza de mult trafic organic, sau are parte de backlink-uri. In cazul in care un website isi muta domeniul, platforma de operare sau isi schimba structura, se doreste si pastrarea acelui “link juice”, adica a autoritatii unei anumite pagini. Pentru acest lucru, se va efectua un redirect de la vechea versiune a paginii catre cea noua. Astfel, se vor pastra atat traficul organic, cat si link juice-ul paginii.

Precum am observat, exista multe situatii in care redirecturile ne pot fi de mare ajutor. Cu toate acestea, exista mai multe tipuri de redirecturi. Sa le luam pe rand:

Redirect 301

Redirecturile 301 (cu mutare permanenta) indica un status code ca pagina a fost mutata permanent la o noua adresa. Astfel, motoarele de cautare pot intelege ca parametrii unei adrese vechi vor fi schimbati cu cei ai noii adrese, astfel ca pot “uita” de vechea pagina. Redirecturile 301 sunt folosite pentru a evita continutul duplicat, pentru migrari la alte domenii si pentru trimiterea link-juice-ului si traficului organic catre o noua adresa.

Redirect 302

Redirecturile 302 sunt denumite si temporare, acestea indicand ca o pagina a fost gasita, insa a fost mutata temporar la alta adresa decat cea obisnuita. Acest lucru se intampla atunci cand se doreste ca o pagina veche sa ramana in index, astfel incat parametrii acesteia sa nu fie transferati la noua adresa. Redirecturile temporare se folosesc cu precadere atunci cand se doreste redirectionarea utilizatorilor la o versiune locala a unui website, testarea unei versiuni diferite ale unei pagini sau pentru landing page-uri sezoniere, precum oferte de Black Friday, de Craciun etc.

Ce este un redirect chain?

Uneori, se intampla ca redirecturile sa conduca spre o noua adresa, care este redirectionata la randul sau catre un alt URL. Pe scurta, un redirect chain arata in felul urmator:

www.exemplu.ro/pagina1 > www.exemplu.ro/pagina2 > www.exemplu.ro/pagina3

Acest lucru poate conduce la diverse erori, dar si la ingreunarea vitezei de incarcare a paginilor. De aceea, pentru a fixa aceasta inlantuire de redirecturi, se recomanda scoaterea redirectului dintre linkurile 1 si 2, dupa care linkul 1 va face un redirect 301 catre linkul 3:

www.exemplu.ro/pagina1www.exemplu.ro/pagina3

www.exemplu.ro/pagina2www.exemplu.ro/pagina3 (acest redirect este inca valabil)

Securizarea site-ului

In prezent, securizarea unui site ar trebui sa fie o prioritate pentru orice administrator sau web developer. Mai ales ca protocolul HTTPS a devenit un factor minor de ranking pentru Google, inca din 2014. Altfel spus, site-ul tau va fi pozitionat mai jos daca nu folosesti HTTPS.

Ce inseamna HTTPS?

Prin urmare, orice website, in special cele care folosesc o functie de login, ar trebui sa foloseasca HTTPS. In browserele moderne, se poate observa un mic lacat in partea din stanga a adresei URL, ceea ce inseamna ca esti pe un site web securizat.

HTTPS (Hypertext transfer protocol secure) este o versiune securizata a vechiului protocol HTTP, care este protocolul de baza pentru a transmite informatii intre un browser si un website. HTTPS este criptat, astfel incat datele transmise sunt securizate, mai ales cele cu adevarat importante, precum parole de la conturi bancare, parole de e-mail etc.

Cum instalezi un certificat SSL?

Certificat SSL

Certificatele SSL functioneaza ca o validare a siteurilor care au criptat transferul datelor. In trecut, putea fi destul de complicat sa generezi sau sa cumperi un certificat SSL, insa astazi acest lucru este facut direct de catre serviciile de hosting. Nu uita insa: Daca ai avut un site mai vechi, fara certificat SSL, iar apoi ai instalat un certificat de securitate, va trebui sa faci si un redirect 301 de la vechea versiune la cea noua:

HTTP://www.exemplu.ro > HTTPS://www.exemplu.ro

Statusul paginilor

Pe Internet, Status code-urile sunt echivalentul unei “discutii” dintre browser si serverul pe care se afla un website. Acestia comunica in permanenta, pentru a stabili daca totul este bine sau daca exista probleme. Intelegerea statusului unei pagini inseamna ca vei putea remedia va usor o situatie neprevazuta, sau vei putea verifica daca lucrurile sunt in ordine. Iata care sunt cele mai comune, alaturi de statusurile 301 si 302, discutate anterior la sectiunea de redirecturi.

Status 200

HTTP Status Code 200 – Totul este OK

Acest status code este cel ideal, fiind si cel mai des intalnit, aratand ca o pagina functioneaza corect. Atat utilizatorii, cat si botii sau link juice-ul sunt in conditii perfecte. Nu trebuie sa modifici nimic, totul este perfect!

Status 404

HTTP Status Code 404 – Not Found

Uh-Oh! Acest status code indica lipsa unei pagini sau a unui fisier, pe care browserul nu a putut sa o gaseasca la adresa normala. Poti verifica acest lucru si manual, introducand adresa URL in bara de adrese a browserului. Din pacate, nu stii exact daca pagina lipsa este doar o cauza temporara sau permanenta, insa aceasta este o problema ce necesita adresare, mai ales ca utilizatorii vor incerca sa intre o data sau de doua ori pe pagina, dupa care vor iesi cu totul de pe site.

Orice site poate intampina astfel de probleme. Cu toate acestea, paginile nu necesita mereu redirectionare catre homepage, existand si alte optiuni (precum o pagina custom 404, despre care vom discuta mai jos).

Status 500

HTTP Status Code 500 – Internal Server Error

Fata de eroarea 404, acest status code indica o problema cu serverul. Acest lucru va afecta si restrictiona accesul la site pana cand problema este rezolvata. Uneori, se poate intampla sa isi revina in cateva secunde sau minute, fiind doar o mentenanta de rutina a serverului, insa daca acest lucru dureaza mai mult si este o problema repetitiva, iti recomandam sa gasesti alte servicii de hosting. 

Pagina custom 404

Precum am discutat mai sus, eroarea 404 este afisata atunci cand browserul nu poate localiza pagina sau fisierul pe care un utilizator doreste sa il acceseze. Acest lucru duce la un capat de drum pentru utilizator, care fie se va intoarce pe homepage, fie va pleca si accesa un alt website. Pentru a preveni acest lucru, este esential sa folosesti o pagina 404 customizata, care in loc de eroarea clasica afisata, va fi mult mai “prietenoasa” si il va conduce pe utilizator pe drumul corect, scazand astfel bounce rate-ul.

Ce ar trebui sa contina o pagina custom 404?

Aminteste-ti ca scopul unei pagini custom 404 este de a intampina utilizatorul cu un mesaj diferit de clasicul “Aceasta pagina nu a putut fi afisata”. Prin urmare, vei dori sa faci tot ce iti sta in putinta pentru a-l pastra pe utilizator pe site, redirectionandu-l catre alte pagini. Iata cateva indicatii pentru a avea o pagina custom 404 cat mai “prietenoasa”:

Incearca sa pastrezi un ton lejer – Aminteste-ti ca principalul motiv pentru care ai creat o pagina custom 404 este de a scapa de mesajul “aceasta pagina nu exista”. Incearca asadar sa pastrezi un ton casual, chiar amuzant, in functie de context-ul business-ului. Spre exemplu, pentru un site de turism, poti folosi mesajul “aceasta pagina a plecat in vacanta si nu s-a mai intors” sau orice asemanator. 

Include linkuri importante – Cum ar fi Homepage-ul, cateva pagini de categorii, contact etc.

Nu da vina pe utilizator – In calitate de digital marketer, nu vei dori niciodata sa il intampini pe utilizator cu mesaje de tipul “ai tastat gresit” sau “adresa pe care ai introdus-o nu exista!”. In unele cazuri, poate chiar un link intern a trimis utilizatorul catre o pagina care nu mai exista.

De asemenea, nu uita sa configurezi serverul astfel incat sa directioneze toate erorile 404 catre aceasta pagina!

Exemplu de pagina 404

Robots.txt

Fisierul robots.txt contine instructiuni pentru boti, indicandu-le care pagini sa fie scanate si care nu. In esenta, robots.txt este doar un fisier text (de unde si extensia .txt), care contine varii indicatii pentru crawleri. Acest fisier este pus pe server, la fel ca si alte fisiere din site. De altfel, poti vedea acest fisier pentru orice site, daca pui la finalul domeniului extensia /robots.txt. Spre exemplu: https://www.imdb.com/robots.txt

De regula, nu exista linkuri pe site care conduc la robots.txt, astfel incat utilizatorii sa nu il acceseze din greseala, insa crawlerii vor cauta acest fisier inainte de a scana intregul site.

Ce este bugetul de crawling

Bugetul de crawling (crawl budget) este un indicator ce masoara numarul de pagini pe care Google le va scana zilnic pe site-ul tau. Acest numar poate fi usor variabil, insa, per total, este destul de stabil. Trebuie sa ne amintim ca Google nu are resurse infinite, de aceea aloca fiecarui site un “buget”. Astfel, poate scana 5 pagini din site zilnic, sau 5000, sau 5.000.000. Acest numar este determinat de mai multi factori, precum cat de “sanatos” este site-ul (cate erori intampina botii), cat de mare este site-ul (numarul de pagini) precum si de numarul de backlink-uri si autoritatea acestora. Pentru a te asigura ca ai parte de un buget suficient, exista cateva tactici pe care le poti pune in aplicare, precum reducerea numarului de erori prezente pe site, blocarea anumitor parti din site folosind robots.txt (precum pagini rezultate din search, pagini cu profile de utilizatori etc.), reducerea redirect chains-urilor si cresterea numarului de backlinks care conduc catre site-ul tau.

Ce este atributul canonical?

Tag-urile canonical fac uz de o sintaxa foarte simpla, fiind pozitionate in sectiunea <head> a unei pagini:

<link rel=“canonical” href=“https://examplu.ro/pagina1/” />

Iata ce inseamna aceasta sintaxa:

link rel=“canonical”: Inseamna ca link-ul din acest tag este versiunea canonica (principala) a paginii.

href=https://examplu.ro/pagina1/: inseamna ca versiunea canonica poate fi gasita la aceasta adresa URL.

Care este importanta pentru SEO? Pentru inceput, acest tag este folosit pentru a evita continutul duplicat. Astfel, Google va indexa doar pagina principala (Canonica) stiind ca aceasta este pagina relevanta pentru pozitionarea in SERPs si pastrand link juice-ul doar pentru aceasta, fara a-l imparti si altor pagini similare.

Tag-ul canonical (rel=“canonical”) este un snippet de cod HTML care determina versiunea principala a unei pagini in relatie cu alte pagini duplicate sau similare. Astfel spus, daca ai acelasi continut, sau continut similar in doua pagini diferite, poti folosi atributul canonical pentru a specifica versiunea principala a paginii care trebuie indexata. Spre exemplu, intr-un magazin online de pantofi, poti avea pagini diferite pentru diverse culori ale pantofilor, insa toate acestea ar trebui sa aiba setat canonical pe pagina principala a produsului. 

De asemenea, acest lucru ajuta si la conservarea bugetului de crawling, astfel incat botii sa nu piarda timpul scanand versiuni multiple ale unei pagini din site, in loc sa descopere alt tip de continut.

Cum se seteaza paginatia?

Paginatia este un proces care imparte continutul intr-o serie de pagini. Aceasta tehnica este folosita cu precadere in website-urile care folosesc paginatie pentru a imparti diverse liste de articole sau produse intr-un format mai usor de digerat. De regula, aceste site-uri sunt fie magazine online, fie publicatii online, forumuri sau bloguri. 

Rel next, rel prev

Dilema cea mai des intalnita in cazul paginatiei este ca avem parte de continut in mai multe pagini, in loc de o singura pagina. In trecut, acest lucru era rezolvat folosind atribute precum rel=“next” si rel=”prev”, insa, recent, Google a anuntat ca renunta la aceste elemente de linking si ca nu le va mai lua in calcul ca fiind semnale de indexare.

Avand astfel in vedere ca fiecare URL cu paginatie va fi tratat separat, iata pe scurt, o serie de actiuni recomandate, pentru a optimiza URL-urile de paginatie la fel ca oricare alte pagini din site: 

  • Permiterea URL-urilor cu paginatie sa fie scanate si indexate
  • Setarea regulilor de canonical astfel incat Google sa poata indexa URL-urile cu paginatie
  • Crearea de URL-uri cu paginatie de buna calitate, care ajuta utilizatorii sa gaseasca ce au nevoie
  • Crearea de linkuri interne pentru URL-urile cu paginatie
  • De-Optimizarea URL-urilor cu paginatie, pentru a nu se canibaliza cu pagina de categorie
  • Crearea de Meta titles si Meta descriptions unice pentru fiecare pagina, care sa contina modificatorul numarului de pagina, astfel incat sa nu creeze continut duplicat

Ce este Hreflang?

Daca un website are continut in mai multe limbi, atunci trebuie setat un atribut hreflang. Acesta tine cont de specificul unei limbi, transmitandu-i lui Google ca exista mai multe variante ale aceleiasi pagini intr-un website. Astfel, se previne formarea de continut duplicat, iar utilizatorii pot folosi si accesa continutul de care au nevoie in limba preferata.

Pentru setarea atributului Hreflang se foloseste o sintaxa simpla:

Spre exemplu, pe pagina https://exemplu.ro/pagina-in-romana vom gasi urmatorul atribut:

<link rel=”alternate” hreflang=”en-ro” href=”https://exemplu.ro/pagina-in-engleza” />

Acest lucru inseamna ca link-ul indicat conduce catre o pagina alternativa, in limba engleza. Acest atribut este cu dublu sens, astfel ca pe pagina in engleza

https://exemplu.ro/pagina-in-engleza va trebui sa avem

<link rel=”alternate” hreflang=”ro-ro” href=”https://exemplu.ro/pagina-in-romana” />

Ce inseamna Noindex?

Directiva “no index” ii spune unui motor de cautare sa excluda o pagina din index, astfel incat sa nu apara in pagina cu rezultate. In mod normal, paginile dintr-un site contin atributele “index, follow”, insa uneori este necesara scoaterea din indexul motorului de cautare. Cea mai simpla metoda pentru a face acest lucru este prin adaugarea unui tag in sectiunea <head> a unei pagini html, care sa contina o directiva “noindex”:

<meta name=”robots” content=”noindex” />

Care sunt motivele pentru care ai vrea ca o pagina sa nu fie indexata? Ei bine, exista anumite tipuri de pagini care nu aduc valoare utilizatorilor, atunci cand se regasesc in SERPs. Acestea includ diverse pagini cu informatii sensibile, precum pagini de admin sau de login ale utilizatorilor, pagini de shopping cart sau de checkout (in magazinele online), pagini de test, pagini de confirmare ale abonarii la newsletter etc.

Noindex, follow

Atributul “noindex, follow” indica motoarelor de cautare ca pagina respectiva sa nu fie indexata, dar sa fie totusi scanata. Acest lucru poate fi valabil in cazul unei pagini de arhiva al unui blog, pentru ca arhiva propriu-zisa sa nu apara in rezultate, insa blogurile care se regasesc in aceasta sa poata fi afisate. Cu toate acestea, noindex, follow s-ar putea sa nu functioneze exact cum te astepti, deoarece, in timp, botii se pot opri cu totul din scanarea acestor pagini, astfel incat vor trata “noindex, follow” ca pe un “noindex, nofollow”. 

De asemenea, inca din 2019, Google nu mai recomanda setarea “noindex” in fisierul robots.txt, astfel ca este necesar sa facem apel la metode alternative, precum adaugarea directivei direct in codul paginii, functia de disallow, sau din Google Search Console, prin folosirea tool-ului de Remove URL. 

Schema.org

Schema.org este un vocabular semantic de tag-uri (etichete), denumite si date structurate (sau microdate), pe care le poti adauga la codul unei pagini pentru a fi reprezentata intr-un anumit fel in SERPs.

Ce sunt datele structurate?

Gratie colaborarii dintre Google, Yahoo, Microsoft si Yandex, exista acum sute de tipuri de date structurate. Acestea ajuta motoarele de cautare sa inteleaga mai bine continutul, dar si sa afiseze anumite snippets pe langa rezultatul in sine, precum si alte mici imbunatatiri care aduc plus valoare unei pagini. Chiar daca nu sunt un factor direct de ranking, datele structurate ajuta la cresterea CTR-ului (click through rate) si pot creste traficul organic al unei pagini din site.

Exemple de structured data

Rich Snippets

Vrei ca website-ul tau sa afiseze review-uri, adresa, orar de functionare sau chiar imagini? Toate acestea sunt rich snippets, imbunatatiri fata de modul traditional de afisare in SERPs. Fara indoiala, acestea sunt cele mai des folosite date structurate, aducand numeroase avantaje.

Featured Snippets

Chiar daca Google.ro nu a implementat inca aceasta functie (adica nu este valabila pentru site-uri in romana), un featured snippet este atunci cand Google decide ca informatia pe care o detine un site este atat de pretioasa, incat o va afisa desfasurata, in topul rezultatelor:

Rich cards

Rich cards sunt o variatie de rich snippets, construite exclusiv pentru rezultatele afisate pe dispozitive mobile. 

Knowledge graph

Atunci cand cauti o persoana faimoasa, o companie de renume sau o locatie foarte populara, vei fi intampinat cu un knowledge graph, o colectie de informatii din surse de incredere, care includ poze, date despre persoana/companie etc.

Ce este un knowledge graph

Breadcrumbs

Acest tip de date structurate vor afisa si pagini adiacente celei principale, aparand in rezultate aproape exclusiv la cautarile de brand. Mai mult, acestea arata si path-ul (calea) de navigatie, astfel incat ajuta atat utilizatorii, cat si motorul de cautare, sa inteleaga mai bine arhitectura site-ului.

Interactive search results (rezultate interactive)

Cauta o reteta sau un eveniment cunoscut iar rezultatele cautarilor vor fi mai interactive, aratand in felul urmator:

Local Business

Atunci cand esti in cautarea unui serviciu local sau a unui magazin fizic, vei primi informatii aditionale, precum o harta care iti arata unde se afla respectiva locatie, orarul etc.

Product

In cadrul magazinelor online, poti folosi date structurate pentru afisarea directa a produselor in pagina cu rezultate Google, care includ review, pret, disponibilitate etc.

Aggregate rating

Aggregate rating este de fapt un snippet care arata un review a unui produs, bazat pe concluziile mai multor utilizatori. Acest snippet include stelute (De la 1 la 5), iar uneori si un review sumar.

Schema.org validator

Pe langa tool-ul de rich results de la Google, care confirma ca o pagina contine sau nu date structurate, incepand din 2021, Schema.org pune la indemana un tool de validare a codului, astfel incat acesta sa poata fi verificat inainte de a fi implementat intr-o pagina.

Suna acum