SEO Tehnic

Ești la capitolul 6/11.

Pe larg, SEO tehnic este un proces care asigură că un website îndeplinește toate rigorile tehnice impuse de motoarele de căutare, cu scopul de îmbunătățire a traficului organic. Acest capitol conține elemente importante, precum crawling, indexare, randare, dar și numeroși alți factori care asigură o bună funcționare a website-ului. La un nivel minim de îmbunătățiri tehnice, Google și alte motoare de căutare trebuie să poată găsi, crawla și indexa site-ul tău fără probleme, însă asta nu este tot. În prezent, un website trebuie să beneficieze de securizare, de optimizare pentru dispozitive mobile, să se încarce rapid, să aibă implementate meta date și multe altele, pe care le vom descoperi împreună.

Sitemap-ul

Sitemap-ul, după cum îi spune și numele, este o „hartă a site-ului”, mai exact este o listă cu toate paginile din site care sunt gata pentru a fi descoperite și indexate de către motoarele de căutare.

Conform Google, anumite categorii de site-uri vor beneficia mai mult de pe urma unui sitemap:

Așadar, ai mereu nevoie de un sitemap? Răspunsul este DA, chiar și dacă ai un site mic, deoarece prezența acestei hărți ajută la indexarea mai rapidă a site-ului, mai ales în cazul celor noi. Mai mult, un sitemap conține câteva informații adiționale, precum atributul lastmod – adică data la care a fost updatată ultima dată o pagină – astfel încât crawlerii să știe când pagina trebuie să fie scanată din nou.

De regulă, poți găsi adresa unui sitemap fie în fișierul robots.txt, fie adăugând la URL-ul domeniului „/sitemap.xml”. Pentru a înștiința motorul de căutare Google de noul tău sitemap, va trebui să îl adaugi în Google Search Console, la secțiunea Sitemaps/Add a New Sitemap. În plus, este important ca în Sitemap să se regăsească și imaginile din site, care pot fi indexate astfel mai repede în Google Images.

Ce inseamna mobile-friendly?

Încă de ceva timp, Google a început să ceară din ce în ce mai mult website-urilor să fie mobile friendly. Acest termen s-a schimbat însă de-a lungul anilor, mai ales în ce privește design-ul și programarea site-urilor.

În termeni generali, mobile friendly se referă la faptul că un site „se descurcă” cu brio pe dispozitivele mobile, cum ar fi telefoanele și tabletele. Există, de asemenea, o terminologie mai vastă în acest sens, care cuprinde mobile first, design responsive, adaptive design etc.

Mobile first indexing

Începând cu 2019, Google a introdus indexarea mobile-first, lucru care înseamnă că majoritatea site-urilor sunt scanate și indexate întâi pentru varianta de mobil, față de cea desktop. Este esențial în procesul de optimizare SEO ca site-ul tău să fie mobile friendly. Acest lucru presupune:

Dacă ai un website și nu știi dacă acesta este mobile friendly, îl poți testa folosind acest tool gratuit de la Google sau poți consulta Google Search Console, la secțiunea Mobile Usability.

Din fericire, majoritatea programatorilor și dezvoltatorilor de platforme știu deja acest lucru, astfel că, dacă alegi o temă bună de WordPress sau orice alt CMS, aceasta va veni deja optimizată. Cu toate acestea, există un factor de mobile SEO la care va trebui să fii atent, și anume page speed.

Viteza de încărcare

Viteza de încărcare (page speed) este unul dintre cele mai importante aspecte ale SEO tehnic. Nimeni nu își dorește să aștepte mai mult de câteva secunde pentru ca o pagină să se încarce. Mai mult, viteza de încărcare este și un factor de ranking confirmat.

Există numeroase instrumente care te pot ajuta să măsori viteza de încărcare, oferind sfaturi prețioase despre cele mai comune probleme întâlnite. Dintre acestea, cel mai cunoscut este:

Pagespeed insights

Să ne uităm însă care sunt cele mai bune metode pentru a menține viteza de încărcare la un nivel satisfăcător:

Folosirea unui serviciu de web hosting de calitate

Web hostingul este un factor de prim rang în determinarea vitezei de încărcare. Dacă hostingul are un server response time slab, atunci nu vei avea ce face, chiar dacă site-ul este bine optimizat. Desigur, nu trebuie să te îngrijorezi în privința milisecundelor, dar nici să te aștepți la minuni dacă lucrezi cu o companie de hosting unde plătești 50 de bani pe lună.

De asemenea, dacă lucrezi pe plan internațional, este bine să te asiguri că locația serverului este cât mai aproape de audiența pe care o targetezi. De exemplu, dacă vrei să vinzi pe piața din SUA, alege un server din acea zonă, nu unul din Germania.

Implementarea caching-ului

Caching este un proces în care anumite părți ale unei pagini sunt reținute (fie de către serverul tău, fie de către browserul unui utilizator) cu scopul de a se încărca mai rapid la revizitarea site-ului. Prin urmare, există două tipuri de caching:

Fiecare dintre acești factori oferă o perspectivă asupra modului în care diverse elemente își pun amprenta pe felul în care interacționează utilizatorii cu un website. Există trei astfel de metrici de maximă importanță:

Largest Contentful Paint (LCP)

Acest metric se referă la viteza de redare a celor mai vizibile elemente ale paginii, precum imagini, blocuri de text, fundalul, bannere etc. Timpul ideal de încărcare pentru acestea nu ar trebui să depășească 2,5 secunde.

Cumulative Layout Shift (CLS)

Dacă ai un website, trebuie să te asiguri că utilizatorii pot interacționa cu ușurință cu butoanele și linkurile prezente în pagină. Acest metric măsoară toate linkurile și butoanele care își schimbă poziția în pagină după încărcarea acesteia.

Practic, acest metric determină dacă anumite elemente din spațiul vizibil își schimbă poziția între două frame-uri de redare. Pe scurt, atunci când diverse butoane, texte sau bannere se mută în susul sau în josul paginii, mai ales când utilizatorul dorește să parcurgă conținutul din pagină.

First Input Delay (FID)

Orice utilizator online își dorește pagini care se mișcă rapid și cu care poate interacționa imediat. Acest metric măsoară răspunsul dintre momentul în care utilizatorul interacționează cu un element de pe pagină și momentul în care pagina răspunde (input delay). Ca exemplu, când un utilizator își dorește să caute un produs în câmpul de search. FID măsoară evenimente precum clicuri și apăsări ale tastelor. Se consideră că un FID bun ar trebui să fie sub 100 de milisecunde (0.1 secunde).

După ce sunt analizați toți acești metrici Core Web Vitals, se acordă un Page Performance Score, care variază între peste 90 (bun), 50-90 (necesită îmbunătățiri) și sub 50 (slab). Page Performance Score-ul poate fi analizat atât cu PageSpeed Insights, cât și cu Google Search Console, care oferă detalii privind cei trei metrici discutați mai sus.

Redirecturi

Ce sunt redirecturile?

Un redirect este un mod de a trimite atât utilizatorii, cât și motoarele de căutare, de la un URL pe care aceștia l-au introdus la un altul diferit. De ce ar face cineva acest lucru? Ei bine, există câteva motive bine întemeiate pentru care redirecturile sunt semnele unei bune practici SEO, atunci când sunt corect folosite.

În ce situații se folosesc redirecturile?

Pentru a evita conținutul duplicat

În cele mai multe cazuri, redirecturile se folosesc pentru a evita conținutul duplicat. Desigur, pentru acest lucru se poate folosi și atributul canonical, despre care vom discuta imediat, însă există anumite instanțe în care redirectionarea este cea mai bună metodă de lucru.

De exemplu, în cazul site-urilor vechi, care foloseau protocolul HTTP, atunci când s-a făcut trecerea la HTTPS s-a folosit un redirect 301 către noua versiune. La fel și în cazul domeniilor cu www, când s-a făcut trecerea la non-www.

Pentru a direcționa URL-uri cu slash la final către cele fără slash

Atunci când utilizatorii introduc o adresă URL în browser, cel mai probabil nu adaugă un slash „/” la final. Atunci când un browser face acest lucru automat, acest lucru se întâmplă din cauza redirecturilor. Cu toate acestea, există o confuzie legată de URL-urile cu slash la final și cele fără slash. Care este diferența?

John Muller, Search Advocate pentru Google, explică cel mai bine acest lucru. El spune că slash-ul de la final nu contează atunci când este pus pe domeniu, direct în root. Adică, www.exemplu.ro este la fel ca www.exemplu.ro/. În schimb, pentru paginile de categorie sau subpaginile domeniului, acel slash de la final este interpretat ca o altă pagină, ducând la conținut duplicat. Astfel, www.exemplu.ro/pagina nu este la fel ca www.exemplu.ro/pagina/, astfel că va fi necesar un redirect de la o versiune la cealaltă.

Pentru a redirecționa URL-uri cu extensii de fișier

În anumite cazuri, un URL poate avea o extensie, precum .html, .php etc. De aceea, pentru a conduce utilizatorii către versiunea corectă a paginii, se vor folosi redirecționări. Astfel, pentru www.exemplu.ro/pagina.html se va face un redirect către www.exemplu.ro/pagina.

Pentru a redirectiona URL-uri cu litere de tipar

URL-urile sunt case sensitive, adică un URL cu litere de tipar este diferit de același URL, dar cu litere mici. Prin urmare, pentru cazurile în care avem www.exemplu.ro/PAGINA, se va face un redirect către www.exemplu.ro/pagina, pentru a evita conținutul duplicat.

Pentru a pastra link juice-ul si traficul unui URL vechi

Există situații în care poți avea o pagină pe site care beneficiază de mult trafic organic sau are parte de backlink-uri. În cazul în care un website își mută domeniul, platforma de operare sau își schimbă structura, se dorește și păstrarea acelui „link juice”, adică a autorității unei anumite pagini. Pentru acest lucru, se va efectua un redirect de la vechea versiune a paginii către cea nouă. Astfel, se vor păstra atât traficul organic, cât și link juice-ul paginii.

Precum am observat, există multe situații în care redirecturile ne pot fi de mare ajutor. Cu toate acestea, există mai multe tipuri de redirecturi. Să le luăm pe rând:

Redirect 301

Redirecturile 301 (cu mutare permanentă) indică un status code care semnalează că pagina a fost mutată permanent la o nouă adresă. Astfel, motoarele de căutare pot înțelege că parametrii unei adrese vechi vor fi schimbați cu cei ai noii adrese, astfel că pot „uita” de vechea pagină. Redirecturile 301 sunt folosite pentru a evita conținutul duplicat, pentru migrarea la alte domenii și pentru transmiterea link-juice-ului și a traficului organic către o nouă adresă.

Redirect 302

Redirecturile 302 sunt denumite și temporare, indicând că o pagină a fost găsită, însă a fost mutată temporar la o altă adresă decât cea obișnuită. Acest lucru se întâmplă atunci când se dorește ca o pagină veche să rămână în index, astfel încât parametrii acesteia să nu fie transferați la noua adresă. Redirecturile temporare se folosesc cu precădere atunci când se dorește redirecționarea utilizatorilor către o versiune locală a unui website, testarea unei versiuni diferite ale unei pagini sau pentru landing page-uri sezoniere, precum oferte de Black Friday, de Crăciun etc.

Ce este un redirect chain?

Uneori, se întâmplă ca redirecturile să conducă spre o nouă adresă, care este redirecționată la rândul său către un alt URL. Pe scurt, un redirect chain arată în felul următor:

Acest lucru poate conduce la diverse erori, dar și la îngreunarea vitezei de încărcare a paginilor. De aceea, pentru a fixa această înlănțuire de redirecturi, se recomandă scoaterea redirectului dintre linkurile 1 și 2, după care linkul 1 va face un redirect 301 către linkul 3:

Securizarea site-ului

În prezent, securizarea unui site ar trebui să fie o prioritate pentru orice administrator sau web developer. Mai ales că protocolul HTTPS a devenit un factor important de ranking pentru Google, încă din 2014. Altfel spus, site-ul tău va fi poziționat mai jos dacă nu folosești HTTPS.

Ce înseamnă HTTPS?

Prin urmare, orice website, în special cele care folosesc o funcție de login, ar trebui să folosească HTTPS. În browserele moderne, se poate observa un mic lacăt în partea din stânga a adresei URL, ceea ce înseamnă că ești pe un site web securizat.

HTTPS (Hypertext Transfer Protocol Secure) este o versiune securizată a vechiului protocol HTTP, care este protocolul de bază pentru a transmite informații între un browser și un website. HTTPS este criptat, astfel încât datele transmise sunt securizate, mai ales cele cu adevărat importante, precum parolele de la conturi bancare, parolele de e-mail etc.

Cum instalezi un certificat SSL?

Certificatele SSL funcționează ca o validare a site-urilor care au criptat transferul datelor. În trecut, putea fi destul de complicat să generezi sau să cumperi un certificat SSL, însă astăzi acest lucru este făcut direct de către serviciile de hosting. Nu uita însă: dacă ai avut un site mai vechi, fără certificat SSL, iar apoi ai instalat un certificat de securitate, va trebui să faci și un redirect 301 de la vechea versiune la cea nouă:

Statusul paginilor

Pe Internet, status code-urile sunt echivalentul unei „discuții” dintre browser și serverul pe care se află un website. Aceștia comunică în permanență, pentru a stabili dacă totul este bine sau dacă există probleme. Înțelegerea statusului unei pagini înseamnă că vei putea remedia mai ușor o situație neprevăzută sau vei putea verifica dacă lucrurile sunt în ordine. Iată care sunt cele mai comune, alături de statusurile 301 și 302, discutate anterior la secțiunea de redirecturi.

Status 200

HTTP Status Code 200 – Totul este OK

Acest status code este cel ideal, fiind și cel mai des întâlnit, arătând că o pagină funcționează corect. Atât utilizatorii, cât și botii sau link juice-ul sunt în condiții perfecte. Nu trebuie să modifici nimic, totul este perfect!

Status 404

HTTP Status Code 404 – Not Found

Uh-Oh! Acest status code indică lipsa unei pagini sau a unui fișier, pe care browserul nu a putut să o găsească la adresa normală. Poți verifica acest lucru și manual, introducând adresa URL în bara de adrese a browserului. Din păcate, nu știi exact dacă pagina lipsă este doar o cauză temporară sau permanentă, însă aceasta este o problemă ce necesită adresare, mai ales că utilizatorii vor încerca să intre o dată sau de două ori pe pagina respectivă, după care vor ieși cu totul de pe site.

Orice site poate întâmpina astfel de probleme. Cu toate acestea, paginile nu necesită mereu redirecționare către homepage, existând și alte opțiuni (precum o pagină custom 404, despre care vom discuta mai jos).

Status 500

HTTP Status Code 500 – Internal Server Error

Față de eroarea 404, acest status code indică o problemă cu serverul. Acest lucru va afecta și restricționa accesul la site până când problema este rezolvată. Uneori, se poate întâmpla să își revină în câteva secunde sau minute, fiind doar o mentenanță de rutină a serverului, însă dacă acest lucru durează mai mult și este o problemă repetitivă, îți recomandăm să găsești alte servicii de hosting.

Pagina custom 404

Precum am discutat mai sus, eroarea 404 este afișată atunci când browserul nu poate localiza pagina sau fișierul pe care un utilizator dorește să îl acceseze. Acest lucru duce la un capăt de drum pentru utilizator, care fie se va întoarce pe homepage, fie va pleca și accesa un alt website. Pentru a preveni acest lucru, este esențial să folosești o pagină 404 personalizată, care în loc de eroarea clasică afișată, va fi mult mai „prietenoasă” și îl va conduce pe utilizator pe drumul corect, scăzând astfel bounce rate-ul.

Ce ar trebui să conțină o pagină custom 404?

Amintește-ți că scopul unei pagini custom 404 este de a întâmpina utilizatorul cu un mesaj diferit de clasicul „Această pagină nu a putut fi afișată”. Prin urmare, vei dori să faci tot ce îți stă în putință pentru a-l păstra pe utilizator pe site, redirecționându-l către alte pagini. Iată câteva indicații pentru a avea o pagină custom 404 cât mai „prietenosă”:

Încearcă să păstrezi un ton lejer – Amintește-ți că principalul motiv pentru care ai creat o pagină custom 404 este de a scăpa de mesajul „această pagină nu există”. Încearcă așadar să păstrezi un ton casual, chiar amuzant, în funcție de contextul business-ului. Spre exemplu, pentru un site de turism, poți folosi mesajul „această pagină a plecat în vacanță și nu s-a mai întors” sau orice asemănător.

Include linkuri importante – Cum ar fi Homepage-ul, câteva pagini de categorii, contact etc.

Nu da vina pe utilizator – În calitate de digital marketer, nu vei dori niciodată să-l întâmpini pe utilizator cu mesaje de tipul „ai tastat greșit” sau „adresa pe care ai introdus-o nu există!”. În unele cazuri, poate chiar un link intern a trimis utilizatorul către o pagină care nu mai există.

De asemenea, nu uita să configurezi serverul astfel încât să direcționeze toate erorile 404 către această pagină!

Robots.txt

Fișierul robots.txt conține instrucțiuni pentru boti, indicându-le care pagini să fie scanate și care nu. În esență, robots.txt este doar un fișier text (de unde și extensia .txt), care conține diverse indicații pentru crawleri. Acest fișier este pus pe server, la fel ca și alte fișiere din site. De altfel, poți vedea acest fișier pentru orice site, dacă pui la finalul domeniului extensia /robots.txt. Spre exemplu: https://www.imdb.com/robots.txt

De regulă, nu există linkuri pe site care conduc la robots.txt, astfel încât utilizatorii să nu îl acceseze din greșeală, însă crawlerii vor căuta acest fișier înainte de a scana întregul site.

Ce este bugetul de crawling

Bugetul de crawling (crawl budget) este un indicator ce măsoară numărul de pagini pe care Google le va scana zilnic pe site-ul tău. Acest număr poate fi ușor variabil, însă, per total, este destul de stabil. Trebuie să ne amintim că Google nu are resurse infinite, de aceea alocă fiecărui site un „buget”. Astfel, poate scana 5 pagini din site zilnic, sau 5000, sau 5.000.000. Acest număr este determinat de mai mulți factori, precum cât de „sănătos” este site-ul (câte erori întâmpină boții), cât de mare este site-ul (numărul de pagini) precum și de numărul de backlink-uri și autoritatea acestora. Pentru a te asigura că ai parte de un buget suficient, există câteva tactici pe care le poți pune în aplicare, precum reducerea numărului de erori prezente pe site, blocarea anumitor părți din site folosind robots.txt (precum pagini rezultate din search, pagini cu profile de utilizatori etc.), reducerea redirect chains-urilor și creșterea numărului de backlinks care conduc către site-ul tău.

Ce este atributul canonical?

Tag-urile canonical fac uz de o sintaxă foarte simplă, fiind poziționate în secțiunea <head> a unei pagini:
<link rel=”canonical” href=”https://examplu.ro/pagina1/” />
Iată ce înseamnă această sintaxă:
link rel=”canonical”: Înseamnă că link-ul din acest tag este versiunea canonică (principală) a paginii.
href=”https://examplu.ro/pagina1/”: Înseamnă că versiunea canonică poate fi găsită la această adresă URL.
Care este importanța pentru SEO? Pentru început, acest tag este folosit pentru a evita conținutul duplicat. Astfel, Google va indexa doar pagina principală (canonica) știind că aceasta este pagina relevantă pentru poziționarea în SERPs și păstrând link juice-ul doar pentru aceasta, fără a-l împărți și altor pagini similare.

Tag-ul canonical (rel=”canonical”) este un snippet de cod HTML care determină versiunea principală a unei pagini în relație cu alte pagini duplicate sau similare. Astfel spus, dacă ai același conținut, sau conținut similar în două pagini diferite, poți folosi atributul canonical pentru a specifica versiunea principală a paginii care trebuie indexată. Spre exemplu, într-un magazin online de pantofi, poți avea pagini diferite pentru diverse culori ale pantofilor, însă toate acestea ar trebui să aibă setat canonical pe pagina principală a produsului.

De asemenea, acest lucru ajută și la conservarea bugetului de crawling, astfel încât boții să nu piardă timpul scanând versiuni multiple ale unei pagini din site, în loc să descopere alt tip de conținut.

Cum se seteaza paginatia?

Paginarea este un proces care împarte conținutul într-o serie de pagini. Această tehnică este folosită cu precădere în website-urile care folosesc paginare pentru a împărți diverse liste de articole sau produse într-un format mai ușor de digerat. De regulă, aceste site-uri sunt fie magazine online, fie publicații online, forumuri sau bloguri.

Rel next, rel prev

Dilema cea mai des întâlnită în cazul paginării este că avem parte de conținut în mai multe pagini, în loc de o singură pagină. În trecut, acest lucru era rezolvat folosind atribute precum rel=“next” și rel=“prev”, însă, recent, Google a anunțat că renunță la aceste elemente de linking și că nu le va mai lua în calcul ca fiind semnale de indexare.

Având astfel în vedere că fiecare URL cu paginare va fi tratat separat, iată pe scurt o serie de acțiuni recomandate pentru a optimiza URL-urile de paginare la fel ca oricare alte pagini din site:

Ce este Hreflang?

Dacă un website are conținut în mai multe limbi, atunci trebuie setat un atribut hreflang. Acesta ține cont de specificul unei limbi, transmitându-i lui Google că există mai multe variante ale aceleași pagini într-un website. Astfel, se previne formarea de conținut duplicat, iar utilizatorii pot folosi și accesa conținutul de care au nevoie în limba preferată.

Pentru setarea atributului Hreflang se folosește o sintaxă simplă:

Spre exemplu, pe pagina https://exemplu.ro/pagina-in-romana vom găsi următorul atribut:

<link rel=”alternate” hreflang=”en-ro” href=”https://exemplu.ro/pagina-in-engleza” />
Acest lucru înseamnă că link-ul indicat conduce către o pagină alternativă, în limba engleză. Acest atribut este cu dublu sens, astfel că pe pagina în engleză

https://exemplu.ro/pagina-in-engleza va trebui să avem

<link rel=”alternate” hreflang=”ro-ro” href=”https://exemplu.ro/pagina-in-romana” />

Ce înseamnă Noindex?

Directiva „no index” îi spune unui motor de căutare să excludă o pagină din index, astfel încât să nu apară în pagina cu rezultate. În mod normal, paginile dintr-un site conțin atributele „index, follow”, însă uneori este necesară scoaterea din indexul motorului de căutare. Cea mai simplă metodă pentru a face acest lucru este prin adăugarea unui tag în secțiunea <head> a unei pagini HTML, care să conțină o directivă „noindex”:

Care sunt motivele pentru care ai vrea ca o pagină să nu fie indexată? Ei bine, există anumite tipuri de pagini care nu aduc valoare utilizatorilor atunci când se regăsesc în SERPs. Acestea includ diverse pagini cu informații sensibile, precum pagini de admin sau de login ale utilizatorilor, pagini de shopping cart sau de checkout (în magazinele online), pagini de test, pagini de confirmare ale abonării la newsletter etc

Noindex, follow

Atributul „noindex, follow” indică motoarelor de căutare că pagina respectivă să nu fie indexată, dar să fie totuși scanată. Acest lucru poate fi valabil în cazul unei pagini de arhivă al unui blog, pentru ca arhiva propriu-zisă să nu apară în rezultate, însă blogurile care se regăsesc în aceasta să poată fi afișate. Cu toate acestea, „noindex, follow” s-ar putea să nu funcționeze exact cum te aștepți, deoarece, în timp, boții se pot opri cu totul din scanarea acestor pagini, astfel încât vor trata „noindex, follow” ca pe un „noindex, nofollow”.

De asemenea, încă din 2019, Google nu mai recomandă setarea „noindex” în fișierul robots.txt, astfel că este necesar să facem apel la metode alternative, precum adăugarea directivei direct în codul paginii, funcția de disallow sau din Google Search Console, prin folosirea tool-ului de Remove URL.

Schema.org

Schema.org este un vocabular semantic de tag-uri (etichete), denumite și date structurate (sau microdate), pe care le poți adăuga la codul unei pagini pentru a fi reprezentată într-un anumit fel în SERPs.

Ce sunt datele structurate?

Grație colaborării dintre Google, Yahoo, Microsoft și Yandex, există acum sute de tipuri de date structurate. Acestea ajută motoarele de căutare să înțeleagă mai bine conținutul, dar și să afișeze anumite snippets pe lângă rezultatul în sine, precum și alte mici îmbunătățiri care aduc plus valoare unei pagini. Chiar dacă nu sunt un factor direct de ranking, datele structurate ajută la creșterea CTR-ului (click-through rate) și pot crește traficul organic al unei pagini din site.

Exemple de structured data

Rich Snippets

Vrei ca website-ul tău să afișeze review-uri, adresă, orar de funcționare sau chiar imagini? Toate acestea sunt rich snippets, îmbunătățiri față de modul tradițional de afișare în SERPs. Fără îndoială, acestea sunt cele mai des folosite date structurate, aducând numeroase avantaje.

Featured Snippets

Chiar dacă Google.ro nu a implementat încă această funcție (adică nu este valabilă pentru site-uri în română), un featured snippet este atunci când Google decide că informația pe care o deține un site este atât de prețioasă, încât o va afișa desfășurată, în topul rezultatelor:

Rich cards

Rich cards sunt o variație de rich snippets, construite exclusiv pentru rezultatele afișate pe dispozitive mobile

Knowledge graph

Atunci când cauți o persoană faimoasă, o companie de renume sau o locație foarte populară, vei fi întâmpinat cu un knowledge graph, o colecție de informații din surse de încredere, care includ poze, date despre persoană/companie etc.

Breadcrumbs

Acest tip de date structurate vor afișa și pagini adiacente celei principale, apărând în rezultate aproape exclusiv la căutările de brand. Mai mult, acestea arată și path-ul (calea) de navigație, astfel încât ajută atât utilizatorii, cât și motorul de căutare, să înțeleagă mai bine arhitectura site-ului.

Interactive search results (rezultate interactive)

Caută o rețetă sau un eveniment cunoscut, iar rezultatele căutărilor vor fi mai interactive, arătând în felul următor:

Local Business

Atunci când ești în căutarea unui serviciu local sau a unui magazin fizic, vei primi informații adiționale, precum o hartă care îți arată unde se află respectiva locație, orarul etc.

Product

În cadrul magazinelor online, poți folosi date structurate pentru afișarea directă a produselor în pagina cu rezultate Google, care includ review, preț, disponibilitate etc.

Aggregate rating

Aggregate rating este de fapt un snippet care arată un review al unui produs, bazat pe concluziile mai multor utilizatori. Acest snippet include steluțe (de la 1 la 5), iar uneori și un review sumar.

Schema.org validator

Pe lângă tool-ul de rich results de la Google, care confirmă că o pagină conține sau nu date structurate, începând din 2021, Schema.org pune la dispoziție un tool de validare a codului, astfel încât acesta să poată fi verificat înainte de a fi implementat într-o pagină.

Nu ai timp să implementezi toate aceste recomandări SEO în business-ul tău?
Specialiștii de la Clickbrainiacs îți vor oferi o strategie completă.
Acest ghid a fost creat de:
Picture of Bogdan Moraru

Bogdan Moraru

SEO Specialist

Bogdan Moraru este specialist SEO și content writer cu peste 10 ani de experiență în spate. A scris conținut pentru clienți importanți, însă norocul a făcut să ajungă la ClickBrainiacs, locul ideal pentru a-și pune condeiul în slujba elaborării și redactării unui Ghid SEO complet. Unii spun că vine la birou doar pentru ciorba de burtă și șnițelele care pândesc în zonă, dar pe lista sa de activități la lucru intră, desigur, analize aprofundate ale clienților pentru atragerea traficului organic, strategii neoficiale pentru a crește vizibilitatea în online, editarea imaginilor pentru advertoriale sau articole de blog, precum și varii opinii despre ce merge sau nu merge bine în țara asta. Pasiunile sale sunt DJ-ingul, filmele obscure și acel parfum specific al paginilor noi de site, pe care de-abia așteaptă să le optimizeze.